Definiții scurte și clare ale termenilor care apar când scrii un referat, o lucrare de licență, o scrisoare sau un text pentru web, fiecare cu trimitere la instrumentul sau la ghidul potrivit.
Acest glosar explică 20 de termeni pe care îi caută des cei care scriu în română, de la parafrază, plagiat și citare până la DOOM3, diacritice, cratimă, registru stilistic, lizibilitate și detectoare AI. Fiecare definiție are între 30 și 60 de cuvinte, folosește exemple românești și amintește norma Academiei Române sau stilul de citare vizat, acolo unde există. Fiecare termen trimite la instrumentul AdeptWrite sau la ghidul care te ajută în practică.
Rezumatul scurt, a cărui lungime o stabilește revista sau facultatea, care deschide un articol științific sau o lucrare de licență sau de disertație și spune pe rând scopul, metoda, rezultatele și concluzia. Revistele și facultățile precizează lungimea și limba cerute (adesea română și engleză), deci verifică mai întâi ghidul lor de redactare.
Potrivirea în gen, număr, persoană și caz între cuvintele legate sintactic, de pildă între subiect și predicat („elevii au citit”) sau între substantiv și adjectiv („fete frumoase”). Greșelile frecvente apar la subiectele multiple, la „niște” și „un fel de” și în frazele lungi, unde subiectul e departe de verb.
Refolosirea fără menționare a propriilor texte deja predate sau publicate, de exemplu a aceluiași referat la două discipline ori a unor capitole de licență în articole. Regulamentele de integritate academică îl tratează adesea ca pe o abatere de la integritatea academică. Soluția este să citezi propria lucrare anterioară ca pe orice altă sursă.
Lista completă a surselor folosite într-o lucrare, de obicei în ordine alfabetică după autor, pusă la sfârșit. Fiecare intrare conține autorul, anul, titlul și datele publicării, în formatul stilului ales. Include doar sursele citate în text, nu tot ce ai citit. Generatorul AdeptWrite formatează intrările în APA, MLA, Chicago, Harvard și IEEE.
Trimiterea scurtă din text, în paranteză sau în notă de subsol, care arată de unde provine un citat, o parafrază sau o dată, de exemplu (Popescu, 2021, p. 45) în stilul APA. Fiecare trimitere duce la o intrare completă din bibliografie. Vezi Note de subsol și bibliografie.
Semnul scurt (-) care leagă două elemente fără spațiu, folosit în română pentru elidări și formele pronumelor, ca în „s-a dus”, „i-a spus”, „s-au întors”. Se confundă adesea cu „sa”, „ia” și „sau”: „sa” este adjectiv posesiv („casa sa”), iar „s-a” face parte din verb. Vezi Greșeli frecvente.
Un instrument care estimează cât de probabil este ca un text să fi fost generat cu AI. Rezultatul este o probabilitate, nu o dovadă, și poate greși în ambele sensuri, mai ales la texte scurte sau scrise de elevi. Detectorul AdeptWrite spune deschis acest lucru. Vezi Cum funcționează detectoarele AI.
Semnele puse pe litere (ă, â, î, ș, ț) care schimbă sunetul și uneori sensul, ca în „fata” și „fată”. Forma corectă a lui ș și ț este cu virgulă dedesubt; varianta cu sedilă (ş, ţ) este una veche, apărută din limitări tehnice. Vezi ș și ț cu virgulă.
Lucrarea normativă a Academiei Române, publicată în 2021 de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, care stabilește cum se scriu și cum se pronunță cuvintele românești. Este referința pentru corectorul ortografic AdeptWrite. Când un dicționar sau un manual diferă de DOOM3, pentru scrierea corectă contează DOOM3.
Procedee prin care limbajul capătă expresivitate: metafora, comparația, epitetul, personificarea, hiperbola. Se învață la orele de română și se cer la analiza textelor literare, de la Eminescu la Blaga. Se deosebesc de greșelile de exprimare; un pleonasm, cum e „a se întoarce înapoi”, nu este figură. Vezi Figuri de stil.
Sistemul de reguli după care se formează cuvintele (morfologia) și se leagă în propoziții și fraze (sintaxa). În română, gramatica include flexiunea substantivelor, a verbelor și a adjectivelor, cazurile, articolul hotărât enclitic și acordul. Corectorul gramatical AdeptWrite sugerează modificări pe care tu le primești sau le respingi.
Cât de ușor poate fi citit și înțeles un text: depinde de lungimea frazelor, de lungimea cuvintelor și de structura paragrafelor. Un indice ca LIX este o estimare orientativă din aceste măsurători, nu o judecată despre calitatea textului. Frazele scurte, cuvintele uzuale și titlurile clare ajută cititorul, mai ales pe ecran.
Ansamblul regulilor care stabilesc cum se scriu cuvintele unei limbi: litere, diacritice, cratimă, scrierea legată sau separată și majusculele. În română, normele sunt fixate de Academia Română și puse în DOOM3. Vezi ghidul Reguli de ortografie română pentru cazurile dese.
Reformularea unui pasaj cu alte cuvinte și altă construcție a frazei, fără a-i schimba sensul. Parafraza are de obicei lungimea originalului, spre deosebire de rezumat. În lucrările școlare și academice, parafraza se citează în continuare; fără trimitere la sursă, ea rămâne plagiat. Vezi ghidul Ce este parafrazarea.
Prezentarea ideilor, textelor sau datelor altcuiva drept ale tale, fără indicarea sursei. Include copierea fără ghilimele, schimbarea câtorva cuvinte într-o frază păstrată în rest identic și trimiterea unui text scris de altcineva. Consecințele merg de la o notă mică la sancțiuni disciplinare. Vezi Ce este plagiatul.
Semnele (virgulă, punct, două puncte, linie de pauză, ghilimele) care arată pauzele și structura frazei. Virgula în română urmează reguli sintactice, de exemplu înaintea lui „dar”, „iar”, „ci”, nu doar intonația, iar greșelile apar des la fraze lungi. Ghilimelele tipografice românești sunt „…”. Vezi Semne de punctuație.
Nivelul de formalitate al unui text, ales după cititor și situație: oficial pentru cereri și scrisori, academic pentru referate și lucrări, colocvial pentru mesaje. În română, registrul se vede în pronume („dumneavoastră” față de „tu”), în formulele de adresare și în vocabular. Vezi Scriere formală și informală.
Versiunea scurtă a unui text, care păstrează doar ideile principale, în cuvintele tale. La orele de limba și literatura română se cere adesea la persoana a III-a și la timpul prezent, fără exemple și fără opinii personale. Dacă folosești rezumatul într-o lucrare, sursa se citează. Vezi Cum faci un rezumat.
Setul de reguli care stabilește cum se scriu trimiterile și intrările din bibliografie. APA și Harvard folosesc autor și an, MLA autor și pagină, Chicago note de subsol, IEEE numere între paranteze drepte. Facultatea sau revista îl impune, iar în română se adaptează doar pentru limbă, nu pentru structură.
Atitudinea pe care o transmite un text: prietenoasă, neutră, ferm profesională, persuasivă. Tonul se poate schimba și în același registru, de exemplu la un e-mail oficial cald față de unul sec. Se vede în alegerea cuvintelor, în lungimea frazelor și în formulele de început și de încheiere. Instrumentul de ton AdeptWrite propune variante, iar alegi tu.
Dicționarul cuprinde tot vocabularul limbii, cu sensuri și exemple, iar glosarul adună doar termenii unui domeniu, aici scrisul și limba, cu explicații mai practice. Pentru ortografia unui cuvânt anume, consultă DOOM3 sau dicționarul ortografic AdeptWrite.
Da, cu indicarea sursei „Glosarul AdeptWrite” și cu un link către pagină. Pentru lucrări academice, folosește și sursele primare numite în definiții, precum DOOM3.
Scrie-ne prin pagina de contact. Termenii căutați des se adaugă după ce definiția este redactată și verificată față de sursa ei, conform politicii noastre editoriale.